Fluturi albi ºi roºii,ªi pestriþi, frumoºi,Eu îi prind în plasã,Când mama mã lasã.Eu îi prind din zbor,Însã nu-i omor; Ci mã uit la ei,Cã sunt mititei,ªi frumoºi, ºi-mi plac,Dar eu nu le facNici un rãu, deloc. ªi dacã mã jocCu… Continuă lectura →
Albinuta Zum-Zum-ZumPleaca la plimbare-acumTreaba ea si-a terminatSi-o vacanta si-a luat. Vrea sa zboare, drept spre mareSa stea intinsa la soareBagajul l-a aranjatDe nimic nu a uitat. Grebla, sita, lopaticaGaletusa mititica, palaria, ochelariiCei rotunzi facuti din floarePapucii si un colac, puse… Continuă lectura →
Vezi, albinele au toateMânecile suflecateªi zburând din floare-n floare, Tot cu graba ºi zor mare,De la noi ºi din vecini,Carã saci cu miere plini. ªi aºeazã în cãmarã,Rodul muncii dintr-o varã,Iar la iarnã, fiecareStã la cald ºi grijã n-are.
Erau infimi, niºte scântei,sau niºte picuri de luminãascunse-n iarbã. Printre ei,dormeau flori splendide-n grãdinã. Neluaþi în seamã nici de ele,deºi pãreau de foc arnicise îngânau de jos, cu stelepe cer, fantastici licurici. Pulsau încet, fermecãtor,amestecaþi cu praf de lunã.Ca semn… Continuă lectura →
Fluturaº, din floare-n floareZbori, bãtând din aripioare.Stai! Opreºte-te o clipã,Sã mã sui pe o aripã,Sã mã duci departe-n zãriSã mai vãd ºi alte þãri.
Furnica harnicutaCu sacii amandoiSe duce pe carareLa ea in musuroi.Acolo este casaCu camarute mici,Cu rafturi si sertareDulapuri, dormitoareSi scoala unde-nvataCopiii de furnici.Invata sa citeascaIn limba furniceasca.
Eu sunt o buburuza mica, mica…Si sar mereu, nu-mi este frica !Pe flori, pe iarba, pe pamant,Oriunde zbor, acasa sunt ! -Haideti, surate, sositi aici !-Venim, venim, de ce ne chemi ?Ca-i soare-afara si e bine ?…Ca vant nu e… Continuă lectura →
Colo-n vale, lângã lac,Cât e ziua de lunguþã,Cu o chitarã, fãrã trac,Dã concerte o broscuþã. Oac, oac, oac, în la minor,Cântã broscuþa la chitarã,Do, re, mi, fa, sol majorDe dimineaþã, pânã-n searã. Broscuþele toate, în jurul ei,Þopãie înveselite,Un, doi, trei… Continuă lectura →
Ce sã-ntinzi mâna-nspre ea,Cã nici n-aiCe apuca! De-o pui lângã rândunicãªi-o priveºti,E tot mai micã… Poate ºi niþel de fricã. Fãrã minte, când gândeºtiPe gâzã cã o gãseºti,Tu, cel mai deºtept din toþi,Scap-o de pieire ! Poþi? N-o avea ea… Continuă lectura →
© 2026 Nou Născuți — Propulsată de WordPress
Temă de Anders Noren — Sus ↑
